Asociația SUPER TINERI (ASIRYS)

Proiectul Youth FotoVideoTek a fost un training internaţional ce şi-a propus: - Să dezvolte abilităţile de lucru în echipă, prin metode, acţiuni şi instrumente nonformale în rândul a 18 tineri din 6 ţări; - Să elimine prejudecăţile referitoare la religie, etnie sau mediul social între participanţi; - Să dezvolte spiritul de echipă, abilităţile antreprenoriale, creativitatea şi cultura generală despre Europa în rândul a 18 tineri din diferite ţări ale Europei prin valorificarea pasiunii pentru fotografie şi film; - Să promoveze diversitatea culturală prin activităţi interculturale; - Să îmbunătăţească abilităţile de comunicare într-o limbă străină în rândul a cel puţin 18 tineri din ţări diferite. Proiectul a implicat 6 organizații de tineret din Polonia, Estonia, Armenia, Georgia, Moldova și România, iar la nivel local a avut ca partener: Liceul Tehnologic Special Trinitas din Tîrgu Frumos.  În cadrul şcolii speciale Trinitas, participanţii au organizat un eveniment, mai ex

Şcoala Nonformală de Dezvoltare Comunitară... da, acesta este numele unei noi iniţiative ASIRYS! Ştiaţi  că SUPER TINERI (ASIRYS) are ca scop dezvoltarea comunitară? E un domeniu de activitate complex, care necesită pagini întregi pentru a putea fi descifrat. Din acest motiv am decis să fie un subiect frecvent abordat la noi pe blog, mai ales că avem în implementare proiectul de democraţie participativă "Young European TroubleShooters", proiect finanţat de Tineret în Acţiune, cu sprijinul Comisiei Europene.  Planul e ca în fiecare zi, timp de un an, să publicăm câte un articol dedicat dezvoltării comunitare, dar şi d omeniilor de studiu înrudite precum: Politici publice,  Planificare și dezvoltare urbană, Dezvoltare rurală, Dezvoltare regională, Amenajarea  teritoriului, Sociologie, Psihologia comunităților, Managemetul ONG-urilor, Managementul  public, Economia politică și Geografia umană. Cunoaşterea acestor domenii poate să  reducă distanța dintre administrație și c

Călătorul grăbit, care trece prin Târgu Frumos, un orăşel de provincie, banal ca multe altele, nu poate bănui că în urmă cu mai bine de un secol, acest târg nu era cu nimic mai prejos ca importanţă economică şi strategică decât Târgul Ieşilor, Sucevei, sau Vasluiului, iar populaţia sa, un adevărat mozaic etnic, era constituită din români, evrei, ruşi – lipoveni, greci, ţigani. Teritoriul oraşului Târgu Frumos a fost locuit încă din Neolitic, după cum atestă descoperirirle arheologice, dar prima atestare documentară datează încă din Evul Mediu. Locul unde a apărut şi evoluat vatra oraşului nu a fost întâmplător ales ci în cuprinsul unei „porţi naturale” cu largă deschidere spre câmpie, unde circulaţia era pretutindeni activă şi unde se polariza o bogată viaţă economică. Tîrgu Frumos apare în documentele vremii relativ târziu, cu toate că în hrisovul reîmpopulare din 1763 se precizează că „acest târg este (unul) din cele mai vechi oraşe” ale Ţării Moldovei (N. Iorga). Prima

Câţi dintre noi ştiu să interpreteze simbolurile de pe stema comunităţii în care trăiesc? Probabil puţini, din acest motiv găsim important să vă dăm  câteva informaţii despre semnificaţiile elementelor însumate ale stemei oraşului Târgu Frumos, judeţul Iaşi. Stema oraşului Târgu Frumos se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite. În câmp roşu se află o acvilă, ieşind, cu zborul coborât, de argint, având pliscul de aur. În vârful scutului, în măntăluţă, în câmp negru, se află un lup rampant, ieşind, de argint, limbat cu roşu. Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint cu 3 turnuri crenelate.  Semnificaţiile elementelor însumate:   Acvila este pasărea care se află pe sigiliul localităţii încă din secolul al XVII-lea.  Câmpul roşu face referire la denumirea oraşului, aşa cum apare în vechile documente slavone (Crasna), care se traduce atât prin frumos, cât şi prin roşu.  Lupul reprezintă stema vechiului ţinut al Cârligăturii, desfiinţat în anul

Oraşul Târgu Frumos este unul dintre cele mai vechi oraşe din nordul Moldovei. Cunoscutul editor de documente M. Costăchescu ajunge la concluzia, pe baza documentelor dinaintea lui Ştefan cel Mare, că Târgu Frumos este un târg mai vechi decât descălecatul Moldovei (1359), iar istoricul Nicolae Iorga apreciază că este unul dintre cele mai vechi târguri orăşeneşti ale noastre. Vestigii arheologice descoperite în centrul oraşului, în punctul numit Siliştea Târgului, stau dovadă pentru existenţa unei aşezări urbane încă de la sfârşitul secolului al XIV-lea şi începutul secolului al XV-lea, din vremea lui Petru I Muşat (1375-1391) şi Alexandru cel Bun (1400-1431). Prima ştire documentară datează din 5 octombrie 1448, când Petru al II-lea, fiul lui Alexandru cel Bun, dăruia mănăstirii Sf. Nicolae din Probota (Poiana Siretului) ceară de la Târgu Frumos. Un document similar s-a păstrat din 1466, înregistrând aceeaşi danie pentru aceeaşi mănăstire, întărită de domnul Ştefan cel Mare (1457

În perioada 16-25 iunie 2013 a avut loc un training de fotografie care a reunit în Târgu Frumos 18 tineri fotografi din 6 țări diferite cu scopul de a învăța mai multe despre arta fotografică, de a socializa cu persoane care proveneau din medii diferite și de a arăta cu ajutorul imaginilor lumea în care noi trăim, cu părți bune sau mai puțin bune.  Ce mă bucură pe mine cel mai mult este faptul că și orașul Pașcani s-a bucurat de prezența acestor tineri talentați și de interesul lor vădit de a duce la îndeplinire scopul proiectului: realizarea unei expoziții de fotografie cu imagini ce prezentau lucrurile frumoase, dar și  probleme ale oamenilor și ale comunității. Țelul lor a fost atins fără dar și poate pentru că au muncit zilnic până la ore târzii în noapte și au arătat că există pasiune, mai mult decât suport tehnic , în tot ceea ce ei au făcut.  Cum am ajuns eu să vorbesc despre ei fără să le fi fost alături în toate cele 10 zile? Simplu! Fiind prezenți în Paș

Ca obiective turistice în oraşul Tîrgu Frumos şi în împrejurimi există „Biserica Sfântă Paraschiva", Mormântul cronicarului Ion Neculce şi al tatălui lui Ion Creangă, Ştefan Petri Ciubotarul (satul Ion Neculce), vestigiile arheologice de la Muzeul Arheologic Cucuteni, şantierul arheologic de la Pătule, vestigiile daco-getice de la Cotnari – Cătălina, Palatul lui Alexandru Ioan Cuza (Ruginoasa). Obiective turistice: Biserica Sf. Paraschiva Cunoscută şi sub numele de ”Biserica Domnească”, a fost rezidită în anul 1541, sub domnia lui Petru Rareş, fiind, în momentul de faţă, cel mai vechi şi mai important monument istoric al localităţii. În decursul timpului, biserica a fost restaurată de mai multe ori (1863, 1869, 1880, 1906, 1970). Prin cercetările arheologice de salvare, întreprinse în anul 1996 (Stela Cheptea), cu ocazia restaurării bisericii, au fost descoperite elemente arhitectonice de temelie care vorbesc de existenţa unei construcţii anterioare celei de astăzi. În p

Dacă te gândeşti la Huşi (orăşelul dintre vii) şi nu-l cunoşti, ai impresia că-i mic şi nesemnificativ... Poţi spune în sinea ta că-i părăsit de lume, fără să ştii că acesta se află într-o depresiune. Nu bănuieşti ce se poate afla aici, cum îşi face de cap natura peste dealuri, podgorii şi păduri. Iar dacă stai pe gânduri, e posibil să descoperi ceva frumos, neştiut şi de cutreierat! O să vă duc prin fotografie prin locurile mai puţin umblate de huşeni. Deşi suntem în toiul iernii, încă nu e zăpadă la Huşi... Asta nu înseamnă că natura nu poate da formă şi viaţă elementelor care altă dată erau verzi. Un strat de promoroacă ce s-a aşternut în noapte peste dealuri împânzind orice creangă de copac şi uscăciune de buruiană reprezintă acum un adevărat spectacol. Aş vrea să fii aici, să simţi pe pielea ta momentul. Să priveşti uimit ca mine, spre aceste peisaje şi să te gândeşti că poate visezi. Te invit să descoperi în fotografii Huşiul şi să ştii că te aşteptăm oricând în v